Despre efectul de bumerang al pomenilor electorale

Isteria care a cuprins ţara noastră în aceste zile arată cum suntem noi, românii: nechibzuiţi. Şi unii, şi alţii. Şi cei care conduc, şi cei conduşi. Bugetarii vor majorări de salarii cum n-au avut niciodată, profitând de apropiatele alegeri electorale şi de greşeala unui parlament iresponsabil, care, avid de capital electoral, a majorat cu 50 de procente lefurile dascălilor.
„Greşeala“ a fost bine gândită de PSD, care a aprins fitilul şi l-a pus în mâna guvernului. Executivul încearcă să-l stingă acum cu preţul unei explozii de proporţii, după ce parlamentarii liberali s-au aliniat la propunerea social-democraţilor, fiecare gândindu-se că are dascăli făcători de opinie în colegiul în care candidează. Toate acestea au generat o nebunie de neoprit: fiecare se ceartă cu fiecare. Sindicatele se ceartă între ele şi toate cu guvernul, guvernul se ceartă cu parlamentul, categoriile bugetare se urăsc reciproc.
Şi, dacă-i bâlci, bâlci să fie! De ieri, teatrul de operaţiuni s-a mutat din nou în Piaţa Constituţiei din Capitală, locul de unde se pune presiune cel mai uşor pe bugetul României. De fapt, România se confruntă cu o situaţie din care câştigă cine poate. Dascălii vor bani pentru a-şi recăpăta demnitatea pierdută odată cu obţinerea de profituri la negru din meditaţii în favoarea cărora a scăzut actul educaţional în sălile de studiu, ceilalţi bugetari vor şi ei lefuri duble pentru un echilibru social corect, politicienii vor capital electoral şi tot aşa.
Nimeni nu se mai gândeşte la consecinţe. Premierul Călin Popescu Tăriceanu îşi frânge mâinile cu întârziere, teatral şi zgomotos, de necaz că PNL s-a păcălit votând în parlament o lege în favoarea electorală a PSD. Motiv pentru care a şi atacat-o la Curtea Constituţională a României. Cristian Adomniţei, demis ieri din funcţia de ministru al educaţiei, spune că l-a luat pe sus emoţia şi că de-aia a votat şi el. La urma urmei, nimic nu mai are importanţă pentru că destinul ţării a fost demult compromis de guvernele României democratic-sălbatice, în jurul cărora au puit interese meschine, grupuri de băieţi deştepţi, strategii păguboase pentru stat, corupţia, demagogia şi anarhia politică. Pomenile electorale practicate la toate nivelele, la negru sau oficial, s-au transformat treptat într-o normalitate sinucigaşă prin efectul de bumerang. Iresponsabilitatea aleşilor nu dă însă semne de diminuare.
Dimpotrivă. În Senat şi Camera Deputaţilor se află în lucru, la comisii, mai multe proiecte de lege prin care se pregătesc plocoane către diverse categorii de populaţie. Totul trebuia să se petreacă în mod controlat. Populaţia a dat însă toate socotelile electorale peste cap. Ce se va alege într-un final? Haos.
(Publicat la 8 octombrie 2008 în Gazeta de Olt)